Afectiuni ale discului intervertebral
19 March 2019 in Diverse afecțiuniCe este spondiloza
Spondiloza este un fenomen de imbatranire. Odata cu varsta, oasele si ligamentele din coloana vertebrala uzata conduc la spurturi osoase (osteoartrita). De asemenea, discurile intervertebrale se degenereaza si slabesc, ceea ce poate duce la hernii de disc si discuri bombate. Poate afecta orice regiune a coloanei vertebrale: zona cervicala (gatul), zona toracica (partea superioara, mijlocul spatelui), si zona lombara. Majoritatea pacientilor cu spondiloza nu necesita interventii chirurgicale la nivelul coloanei vertebrale. Cu toate acestea, imbatranirea este un proces individual. Unii oameni vor simti efectele (mai ales durerea) coloanei imbatranite mai devreme, iar altii s-ar putea sa nu prezinte dureri la nivelul coloanei deloc. Totul depinde de modul in care partile din coloana vertebrala se schimba, si daca aceste modificari afecteaza maduva spinarii sau nervii spinali.
Simptomele spondilozei
Simptomele depind de locul in care coloana vertebrala este afectata de spondiloza. Aceste simptome pot varia de la usoare la severe, si pot deveni cronice. Acestea pot include:
Gat (zona cervicala)
Durerea care apare si dispare
Durerea care se raspandeste in umeri, brate, maini sau degete
Rigiditate dimineata la gat sau umar, sau o gama limitata de miscare
Amorteala a gatului sau umarului
Slabiciune sau furnicaturi in gat, umeri, brate, maini sau degete
Durere de cap resimtita in ceafa
Pierderea echilibrului
Dificultati la inghitire (Acest lucru este rar, dar poate aparea daca maduva spinarii este comprimata.)
Zona toracica
Durere in sectiunile superioare si medii ale spatelui
Indoirea si extinderea corpului declanseaza durere
Rigiditate la spate la coborarea din pat dimineata
Zona lombara
Durere care apare si dispare
Rigiditate la spate dimineata
Durere care scade dupa odihna sau exercitii
Slabiciune sau amorteala in partea de jos a spatelui
Sciatica (durere usoara pana la intensa a piciorului)
Slabiciune, amorteala sau furnicaturi la nivelul spatelui, picioarelor sau talpilor
Dificultate in mersul pe jos
Tulburari ale intestinului sau ale vezicii urinare (acest lucru este rar, dar poate aparea)
Boala degenerativa a discului intervertebral
Boala degenerativa a discului intervertebral nu este o boala propriu-zisa, ci mai degraba un termen folosit pentru a descrie modificarile ce se petrec la nivelul discurilor intervertebrale odata cu inaintarea in varsta. Discurile intervertebrale sunt structuri moi, compresibile, ce separa vertebrele ce constituie coloana vertebrala. Discurile se comporta ca sisteme ce absorb socurile la nivelul coloanei vertebrale, permitandu-i acesteia sa se flecteze, sa se indoaie si sa se rasuceasca. Boala se poate produce la orice nivel al coloanei; totusi, cel mai adesea apare la nivelul discurilor din regiunea inferioara a spatelui (regiunea lombara) si portiunea inferioara a gatului (regiunea cervicala). Modifcarile de la nivelul discului pot duce la aparitia durerilor in spate si la nivelul cefei, precum si la: - osteoartrita, distrugerea tesutului (cartilajul) ce acopera si protejeaza articulatiile - hernie de disc, o protuzionare anormala sau chiar distrugere a unui disc intervertebral - stenoza de canal spinal, ingustarea canalului spinal, spatiul de la nivelul coloanei vertebrale ce contine maduva spinarii. Aceste afectiuni pot comprima maduva spinarii si nervii, ducand la aparitia durerii si posibil la afectarea functiei nervilor.
Cauze
Pe masura ce inaintam in varsta, discurile intervertebrale se distrug sau degenereaza, ceea ce poate duce la anumite persoane la aparitia bolii degenerative a discului. Printre aceste modificari ce apar odata cu inaintarea in varsta amintim: - pierderea de lichid de la nivelul discurilor intervertebrale, ceea ce duce la scaderea capacitatii acestora de a absorbi socurile si le face mai putin flexibile. Pierderea de lichid duce si la micsorarea discului, reducandu-se astfel distanta dintre vertebra si disc. - aparitia de mici fisuri sau crapaturi in stratul extern (annulus sau capsula) al discului. Materialul de consistenta gelatinoasa din interiorul discului (nucleul pulpos) poate fi impins in afara prin aceste fisuri sau crapaturi ale capsulei, ceea ce face ca discul sa protruzioneze, sa se rupa sau sa se fragmenteze. Aceste modificari sunt mai probabil sa apara la persoanele ce fumeaza si desfasoara activitati fizice solicitante (precum ridicarea in mod repetat de greutati). De asemenea, persoanele obeze sunt mai predispuse la aparitia bolii degenerative a discului. Un traumatism acut ce se soldeaza cu hernierea discului (precum o cazatura) poate declansa procesul degenerativ. Pe masura ce spatiul dintre vertebre se micsoreaza, apare o diminuare a structurilor ce protejeaza vertebrele, astfel incat coloana vertebrala devine instabila. Organismul reactioneaza prin sinteza unor excrescente osoase (osteofite). Osteofitele pot comprima radacinile nervilor spinali sau chiar maduva spinarii, ceea ce duce la aparitia durerii si la alterarea functiei nervilor
Simptome
Boala degenerativa a discului intervertebral poate duce la aparitia durerii la nivelul spatelui si cefei; totusi, aceste simptome variaza de la un individ la altul. Numeroase persoane nu resimt durerea, in timp ce altele, cu acelasi grad de leziune la nivelul discului intervertebral, resimt dureri puternice ce le limiteaza activitatile. Locul de aparitie al durerii depinde de pozitia discului afectat. Afectarea discurilor de la nivelul portiunii superioare a coloanei duce la aparitia durerii la nivelul cefei si bratelor, pe cand afectarea discurilor din portiunea inferioara a colonei vertebrale determina aparitia durerii in portiunea inferioara a spatelui, in fese sau in picioare. Durerea se inrautateste de obicei odata cu mobilizarea, la miscari precum aplecarea, inaltarea si rasucirea. Durerea poate fi declansata de un traumatism major (precum un accident de masina) sau de traumatisme minore (precum cazatura de la mica inaltime) sau de miscari obisnuite (precum aplecarea pentru a apuca ceva). De asemenea, poate avea un debut insidios, fara un motiv anume si se poate agrava odata cu trecerea timpului. In anumite cazuri, senzatii de amortire sau intepaturi pot fi resimtite la nivelul bratelor si picioarelor.
Osteonecroza capului femural
Necroza avasculara de cap femural reprezinta o afectiune dureroasa a soldului care apare atunci cand vascularizatia la nivelul soldului este intrerupta. In lipsa sangelui celulele osoase mor astfel incat necroza aseptica de cap femural poate conduce in cele din urma la distrugerea articulatiei soldului si artroza (coxartroza).
Desi osteonecroza (necroza osoasa) poate aparea in orice os, necroza avasculara afecteaza cel mai des soldul.
Soldul este o articulatie de tip minge-cavitate in care cavitatea este formata din acetabul, de la nivelul bazinului, iar „mingea” este formata de capul femural sau capatul superior al femurului.
Un tesut neted si alunecos, denumit cartilaj articular, acopera suprafata capului femural si a acetabulului. Acesta determina o frictiune redusa si contribuie la „alunecarea” oaselor unul pe celalalt mentinand o buna mobilitate a soldului.
Cauze
Osteonecroza soldului se dezvolta atunci cand alimentarea cu sange a capului femural este intrerupta. In absenta unui aport adecvat de sange, osul de la capatul superior femurului (capul femural) moare ducand la prabusirea capului femural. Drept urmare, cartilajul articular care acopera oasele soldului se prabuseste la randul sau, conducand la artroza si invaliditate.
Factori de risc
Desi nu se cunosc cauzele exacte ale lipsei de aport sanguin, exista mai multi factori de risc ce pot facilita aparitia bolii:
Traumatismele – luxarea soldului, fracturile de sold, si alte traumatisme la nivelul soldului pot afecta vascularizatia si impiedica circulatia sangelui la nivelul capul femural;
Alcoolismul;
Medicamentele corticosteroidiene – se utilizeaza pentru tratarea mai multor boli precum astm, artrita reumatoida si lupusul eritematos sistemic; desi nu se cunoaste exact mecanismul prin care aceste medicamente duc la osteonecroza, studiile au aratat ca exista o legatura intre aceasta afectiune si utilizarea pe termen lung a medicamentelor steroidiene;
Alte afectiuni medicale – necroza aseptica de cap femural este asociata cu alte afectiuni, printre care boala de cheson (tulburari cauzate de depresurizare), anemia cu celule falciforme, tulburarile mieloproliferative, boala Gaucher, lupusul eritematos sistemic, boala Crohn, trombofilia si vasculita.
Desi necroza aseptica de cap femural afecteaza persoanele de orice varsta, ea apare mai frecvent la persoanele cu varste cuprinse intre 20 si 50 ani si este mai frecventa la barbati decat la femei.
Simptome
Osteonecroza de cap femural evolueaza in etape. De regula, primul simptom il reprezinta durerea de sold, localizata in zona inghinala sau fesiera. Pe masura ce boala avanseaza, statul in picioare si plasarea greutatii pe soldul afectat vor fi din ce in ce mai dificile iar miscarea articulatiei soldului exacerbeaza durerea.
Evolutia bolii se intinde pe o durata de la cateva luni la cativa ani. Foarte importanta este diagnosticarea timpurie a bolii deoarece, asa cum afirma unele studii, tratamentul in faza incipienta are rezultate mai bune si e mai putin invaziv.
Incordarea muschilor lombari
Atunci cand faţetele articulare sau alte structuri ale coloanei vertebrale sufera leziuni sau devin inflamate muschii mari ai spatelui se pot contracta, cauzand dureri lombare si limitarea miscarilor. O alta cauza frecventa a durerilor de spate poate fi muschiul popliteu, muschiul mare din spatele coapselor. Pacientii care sufera de contracturi ale muschiului popliteu au tendinta de a dezvolta dureri in zona inferioara a spatelui. Explicatia consta in faptul ca incordarea muschiului popliteu limiteaza miscarea pelvisului, astfel incat miscarea este transferata segmentelor de miscare aflate in partea de jos a zonei lombare ceea ce mareste stresul in aceasta zona. Reabilitarea se axeaza pe exercitii de intarire a muschilor si de intindere a tendonului popliteu.
Un episod de durere lombara care dureaza mai mult de doua saptamani poate duce la slabirea muschilor (din cauza ca folosirea muschilor este dureroasa, cei afectati de durerea lombara au tendinta de a evita acest lucru). Acest proces duce la atrofie si slabirea muschilor, ceea ce determina si mai multe dureri de spate, din cauza ca muschii slabiti nu pot sustine la fel de bine coloana vertebrala.
Stresul cronic poate de asemenea sa determine slabirea muschilor si aparitia durerilor de spate. Stresul face ca muschii sa se incordeze, fiind astfel privati de energia necesara sustinerii coloanei.
Legatura dintre muschi, postura si durerile lombare
Puterea si flexibilitatea muschilor sunt esentiale pentru a mentine pozitia neutra a coloanei vertebrale. Existenta unor muschi abdominali slabi determina contractarea muschilor flexori ai soldului, ceea ce accentueaza curbura coloanei in zona lombara. In cazul in care curbura este accentuata (afectiune numita lordoza) rezulta o postura nesanatoasa a coloanei. Mentinerea unei posturi corecte a coloanei corecteaza dezechilibrele musculare si poate contribui la reducerea durerilor de spate prin distribuirea egala a greutatii pe toate zonele coloanei.